Comuna Volovăţ - prezentare generală

Denumire si scurt istoric:

Intre satele „Dulcei Bucovine” ,Volovatul ocupa un loc aparte, caci, după cum afirma N. Iorga, „Volovatul acesta a fost un si mai vechiu salas de Domnie decât Radautu...”. La vremea „descalicatului" Moldovei , exsistenta satului era sigura, chiar daca numele sau apare menţionat documentar pentru prima data pe 28 iunie 1401, când Alexandru cel Bun dăruia unui boier satul Plotunesti de la Strunga. Actul era „intarit” si de „credinţa panului Giurgiu de la Volhonet”.

        Ceea ce pune sub semnul intrebarii aceasta data ca fiind prima atestare documentara este documentul din 18 noiembrie 1939 de la Roman Voievod, când in sfatul domnesc apare „Stanislava Elovscovo" - Stanislav de la Elova. Este singurul act care menţionează numele acestui boier. Nu este exclus ca aceste doua denumiri, Elova si Volot, sa fie ale uneia si aceleiaşi aşezări, pentru ca sunt aproape identice cu cele ale unui sat din Maramureş, Ialova - Olhovtide, pe cursul mijlociu al Târâşului din cuprinsul cnezatului de vale al Câmpulungului, unde, inca de la inceputul sau (cel târziu jumătatea secolului al XlVlea), Dragosestii din Badeu ajung in fruntea feudalităţii locale.

        Dragos Voievod a intemeiat cel dintâi oraş pe râul Moldova, apoi oraşul Baia si alte oraşe si sate pe râuri si izvoare, după cum spune Cronica moldo-rusa. Deci, este foarte probabil ca Stanislav de la Elova sa fie un boier de origine maramuresana care si-a stabilit curtea aici, unde astăzi sta Volovatul. Faptul ca nici o alta localitate menţionata in documentele vremii nu poarta acest nume sau unul apropiat fonetic, ne indreptateste sa avansam ipoteza ca Sanislav de la Ialova este cel dintâi stapan al acestui sat si ca data de atestare documentara a Volovatului este 18 noiembrie 1393.

Cadru geografic

Comuna Volovat se afla aşezata in partea de nord-vest a judeţului Suceava si face parte din aria de polarizare a oraşului Radauti, fata de care se afla la o distanta de 4 km.

Volovatul este localitate de reşedinţa a satului Burla, impreuna cu care se intinde pe o suprafaţa de 4171 ha .

Vecini

Din punct de vedre administrativ satul Volovat se invecineaza:

- la nord cu municipiul Radauti

- la sud-est cu satul Burla;

- la est cu comuna Badeuti;

- la sud cu satul Arbore;

- la vest cu comuna Marginea;

- la nord-vest cu satul Horodnic;

Relieful

Teritoriul comunei Volovat face parte din Podişul Sucevei, cu subdiviziunea „Depresiunea Rădăuţilor". Aceasta se caracterizează printr-un tetren aproape plan, de vârsta cuaternara, cu o uşoara inclinatie spre sud-est. Altitudinile care descresc de la vest la est (de la 450 m la 375 m) prezintă o fragmentare si o energie redusa, formate din lunci, terase si glacisuri proluvio-coluviale intinse, psefitice si psamitice.

Geologie

In acesta zona predomina formaţiunile sarmatice reprezentate prin argile vinete, peste care urmează depozite de nisipuri galben-roscate, apoi gresii puţin cimentate in straturi, peste care se aşterne solul.

Solul

Din punct de vedere pedologic, a fost catalogat ca fiind sol brun de lunca si sol aluvionar. De asemenea, se intalnesc si lacovisti. Ca roca de solificare intalnim depunerile aluviale, depuneri coluviale, luturi si argile, gresii, marne.

Cele mai fertile soluri sunt cele provenite din aluviuni, unde s-au depozitat solurile brune de lunca, cele mai propice pentru agricultura.

Luturile si luturile nisipoase sunt prezente si au dat naştere la solurile cenuşii de pădure, care sunt mai puţin fertile.

Pe marne si argile, precum si pe depuneri aluviale s-au format lacovistile, care au exces de umiditate si necesita lucrări de desecare.

Depunerile coluviale au generat soluri coluviale humoase.

Clima

Teritoriul comunei Volovat se afla in cadrul climei temperat continentale a judeţului Suceava cu variaţii destul de accentuate de la o treapta de relief la alta. Se diferenţiază net doua tipuri climatice: o clima montana pe doua treimi din suprafaţa vestica a judeţului si o clima de podiş in treimea estica.

Tipul de podiş este tipul de climat continental atenuat, cu contraste termice anuale mai mari, dar diurne mai mici decât la munte.

Temperatura medie anuala este de 8.2°C, deci sub media anuala a tarii, temperaturile extreme fiind +38,5°C. Amplitudinea termica se incadreaza in regimul normal al tarii noastre (amplitudine absoluta 69,7°C), luna cea mai călduroasa fiind iulie, iar cea mai rece, ianuarie. In general, verile sunt scurte si mai răcoroase decât in resrul tarii , iar iernile destul de lungi si geroase. Un fenomen frecvent in depresiune este acela al inversiunilor termice.

Zilele noroase sunt in număr de 84 pe an, mai mult in lunile decembrie si ianuarie.

In Podişul Sucevei, regimul vânturilor este diferit de direcţia generala vest-est, circulaţia aerului facandu-se paralel cu marginea munţilor si canalizat pe marginea văilor Suceava si Siret.

Vânturile predominante sunt Crivatul care sufla dinspre N-V si Austrul din S-E. Crivatul, in timpul iernii, aduce viscol si zăpada, primăvara este un vânt rece, incarcat cu vapori de apa, ceea ce impiedica intr-o oarecare măsura lucrările agricole de primăvara. Vara si toamna, aduce seceta.

Precipitaţiile au o valoare medie anula cuprinsa intre 600-700mm, apropiata de valoarea medie anuala pe tara. Acestea nu au un caracter torenţial, fiind aproximativ uniform repartizate pe tot cursul anului.

Umiditatea aerului este ridicata in tot timpul anului, facand excepţie unii ani când apar perioade de seceta.

In timpul iernii grosimea stratului de zăpada este de circa 1 m, mentinandu-se pe toata iarna.

Hidrografie

Din punct de vedere hidrografic, satul Volovat face parte din bazinul hidrografic al râului Suceava, afluent de gradul I al râului Siret, cu direcţie de curgere NV-SE. Teritoriul Comunei cuprinde paraiele Sucevita si Volovat, alimentate mai ales in vremea ploilor, de pârâiaşe mici: Iaslovat, Paraul Vadului, Surducul.

In general reteua hidrologica are un caracter teritorial de despletire si ramificare prin numeroase fragmente de albii active sau părăsite, ochiuri sau cercuri separate.

Vechile documente, care vorbesc de hotarele Volovatului, amintesc si de Paraul Sec (Sekul), Scursura Paraului, Paraul Fagetel, Paraul „Rediza", Paraul Toplita. Unele sunt active si astăzi, altele si-au părăsit albiile ori au dispărut. Adâncimea apei freatice variază de la un timp la altul, in funcţie de adâncimea stratului impermeabil sau de relief intre 0,50-8,00m. Apa fântânilor scade, dar nu seaca niciodată.

Vegetaţia

Vegetaţia comunei este reprezentata de păduri de fag (Fagus Silvatica) si stejar (Quercus robur), aceasta reprezentând doar 20% din suprafaţa aparţinând comunei. Aceste doua specii se afla in amestec cu specii de brad (Abies alba), carpen (Carpinus betulus), gorun (Quercus petraea), paltinul (Acer pseudoplatanus), artarul (Acer platanoides), frasinul (Fraxinus excelsior). Stratul de arbuşti este reprezentat de alun (Corylus avellana) si voniceriul (Euonymus europaea). In substratul de ierburi partrund elemente acidofiele ca rogozul de pădure (Carex pilosa), vinarita (Asperula odorata), macrisul iepurelui (Oxalis acetosera).

Printre pădurile se stejar si fag se intalnesc pasuni, livezi, fanete si locuri cultivate. 

Vegetaţia intazonala ocupa spatii reduse, areale insulare sau fasii. Vegetaţia de lunca corespunde mai ales albiilor majore ale râului Sucevita. Aceasta vegetaţie este alcătuita din arborete: zăvoaie de arini (Alnus icana), salcia (Salix purpurea), cătina si dintre arbori plopul. Dintre speciile ierboase cresc plante hidrofile ca: rogozul (Carex riparia si Carex hista) si specii de trifoi (Trifolium campestre).

Fauna

Fauna este reprezentata prin mamifere, pasări, reptile si peşti. Bine reprezentate sunt căprioarele (Capreolus capreolus), porcul mistreţ (Sus scrofa), vulpea (Caniş vulpes). Mustelidele sunt reprezentate prin nevastuica (Mustella nivallis), dihorul (Mustella putorius). Rozătoarele au ca reprezentanţi: şoarecele de pădure (Apodemus silvaticus) si iepuri (Lepus europeus).

Pasările sunt reprezentate printr-un număr mare de specii dintre care citamxiocanitoarea, sticletele (Carduelis carduelis), mierla (Turdus philomelus), ciocârlia de pădure (Lulula arborea), gugustiucul (Ctreptopelia decaocto). Cu frecventa deosebita intalnim cucul (Cuculus canorus), graurul (Sturmis vulgaris), vrabia (Passer domesticus) si rândunica (Hirundo rustica).

Amfibienii sunt reprezentaţi de broasca de pădure (Rana temporalia), broasca raioasa bruna verde (Bufo viridis). Nevertebratele sunt reprezentate prin gasteropode, miriapode, păianjeni.

Toponimie

Originea denumirii satului am tratat-o in partea de scurt istoric si nu mai revenim asupra ei.

O dovada a stabilităţii satului o constituie păstrarea aceloraşi toponime vreme indelungata, de aceea, asa cum spunea Iorgu Iordan, „toponimia poate fi socotita drept istoria nescrisa a unui popor...".

In ceea ce priveşte numele unor parti din sat, in documente găsim „cotul Bourenilor”, sau mai nou „La Vlad", "La Monument", dar, in general, satul nu a cunoscut o mare diversitate, familiile trăind amestecate după locul unde isi aveau pământul.

In ceea ce privreste părţile de moşie, situaţia sta altfel. Pentru numirea ţarinilor, a pădurilor, a pâraielor, s-a folosit o varietate de noţiuni stabilite din punct de vedere istoric. Hotărniciile din 1744, 1768, 1783 ne dau denumirile vechi ale acestor ţarini, păstrate pana astăzi: Coltova, Apust, Cotul Balahurii, Cotul Hlinitei, Dealul Badeutului, Dealul Morii, Dolinca, Dumbrava, Helesteie, In Bare, La Malinis - La Mălini, Livezi, Loza, Podul Verde, Poieni, Porcaresti, Soliste, Saga, Toloaca, Vadul Vladichii, Vadul Andries, Vadul Ciocoiului, Vadul Horodnicului, Vadul Radautiului, Fagetel, Fantanele, La Stuh, Znamen, Priloage, Scrunteie (Scruntari).

La fel si dealurile (Dealul Burlei, Scorpan), Văile (Carpenis, Piciorul Robanului), pădurile (Carpenis, Calnovat, îngrăditura, In Pietriş) sau rapile (Carpinis, In Porcovat, Zneaman, Gârla Fantanitei).

Unele denumiri au dispărut astăzi sau nu mai sunt pe teritoriul actual al acestui sat: La Fântâna Putreda, Poiana Grozai, Poiana Trifului (numita in 1768 - „Unghiul lui Trif”), dar toate ne ajuta sa stabilim intinderea de alta data a moşiei.